Bine v-am regasit. Daca in episodul trecut ^[1] am discutat despre directia si duritatea luminii, astazi vom discuta despre…

Temperatura culorii

Ei bine, da – pe langa celelalte caracteristici, lumina are si culoare. Ochiul nostru se adapteaza extrem de bine si relativ usor, motiv pentru care diferentele mici de nuanta nu sunt intotdeauna foarte evidente. Daca avem o floare alba, o vom vedea tot alba, indiferent daca incaperea e luminata de soare, un bec un neon. Privirea noastra ne poate insela. Iar aparatul foto se comporta un pic diferit.

Ca sa intelegem asta va trebui sa ne familiarizam mai intai cu ideea de “temperatura” a luminii, care se masoara in grade Kelvin si variaza cam asa:

Scala de mai sus a fost creata de Baron Kelvin, care a descoperit ca atunci cand incalzea o bucata de metal, pornind de la o temperatura de sub -270°C (=0° Kelvin), ea emitea lumina in culori echivalente cu cele pe care le vedem in jurul nostru. De aici vine termenul de “temperatura” a culorii.

Va aduceti aminte de la orele de desen din scoala generala…ideea de culori calde vs. culori reci ? Invers fata de gradatia Kelvin, culorile care merg spre rosu sunt considerate calde, iar cele care merg spre albastru sunt reci.

Lumina emisa de soare intr-o zi tipica de vara are o temperatura undeva intre 5600-6000°K. Cea emisa de un bec are o nuanta mult mai portocalie (2700-3300°K), pe cand o flacara merge spre un portocaliu si mai intens, aproape de rosu (1700-1850°K).

Balansul de alb

Cea mai importanta implicatie a temperaturii luminii este felul in care ea iti modifica culorile intr-o fotografie. Din fericire, aparatele digitale simplifica foarte mult problema temperaturii culorii. Ele au un sistem de adaptare numit “balans de alb” (White Balance). Ca sa inregistrezi corect tonurile, vei utiliza optiunea corespunzatoare tipului de lumina in care te afli, iar aparatul va sti cum sa contrabalanseze nuanta luminii pentru a reda culorile corect. In cazul aparatelor pe film, vei avea nevoie fie de film specializat, fie de filtre corespunzatoare…fie de ambele pentru a inregistra corect tonurile.

Functia de White Balance a aparatului nu este, totusi, infailibila. Din acest motiv, daca esti perfectionist(a) si vrei sa obtii tonuri perfecte in fotografiile tale, va trebui sa te familiarizezi cu urmatoarele doua accesorii: cardurile de gri ^[2] si capacele pentru balansul de alb ^[3].

Amestecul surselor de lumina (ex: bec + neon + blitz) pot sa dea fie niste combinatii interesante, fie niste cacofonii cumplite, greu de corectat in postprocesare. De regula, e o idee buna sa pastrezi un singur tip de lumina intr-o imagine. Iar daca vrei sa ai variatii, e bine sa fie bazate pe un rationament estetic.

A doua veste buna este ca daca tragi fotografiile in modul RAW (in loc de JPEG), ai sansa sa corectezi balansul de alb ulterior, in post-procesarea pe calculator. Aparatul inregistreaza imaginea “bruta”, iar tu poti apoi sa modifici balansul pana obtii temperatura pe care ti-o doreai – chiar daca atunci cand fotografiai apusul ti-ai uitat aparatul pe modul “neon”, sa zicem. Modul JPEG nu ofera aceeasi flexibilitate.

Lumina neutra

Un alt subiect foarte important este neutralitatea luminii. Lumina cu o temperatura situata in jur de 5000-5500°K nu altereaza nuantele si tonurile foarte mult atunci cand este fotografiata – motiv pentru care este considerata oarecum “neutra”. Lumina neutra are, prin urmare, darul de a reda fidel culorile. Multe dintre echipamentele de studio sunt proiectate pentru a da lumina la aceasta temperatura.

Psihologia culorilor

Atmosfera imaginii este, bineinteles, influentata de culoare. Culorile calde dau, pe langa o senzatie de caldura, un aer pozitiv, optimist “de bine”. Culorile reci confera o oarecare sobrietate unei imagini si par sa o faca mai statica.

Creierul nostru este incredibil de complex, iar senzatiile si mai ales perceptiile sunt un subiect foarte vast in psihologie. Asa ca daca vrei sa incepi sa te familiarizezi cu implicatiile culorii in fotografie, poti incepe prin a studia psihologia culorilor ^[4]. Cu un search pe Google dupa “color psychology” veti gasi cateva tutoriale, unele mai puerile si superficiale, altele mai serioase.

Cel mai interesant articol de teoria culorii pe care l-am gasit este cel de la Luminous Landscapes: http://www.luminous-landscape.com/tutorials/colour_theory.shtml ^[5]

Concluzii?

Daca incepatorii se preocupa doar de subiect si eventual si de compozitie, fotografii care stiu ce fac se preocupa in egala masura si de lumina – si stiu s-o foloseasca pentru a exprima ceea ce vor sa comunice privitorului.

Cele doua articole au fost o trecere destul de rapida prin universul luminii. Ideea e ca dincolo de “teoria” asta sterila ai nevoie, de fapt, de practica pentru a invata sa lucrezi cu lumina. Data viitoare cand faci o fotografie, va trebui sa te gandesti constient la toate notiunile despre care am discutat aici. Cu timpul, vei incepe sa vezi diferentele.

Asadar, ce am vrut sa fac a fost sa va dau un imbold sa va preocupati mai mult – daca nu o faceati pana acum – de lumina pe care o fotografiati. Incercati cat mai multe abordari posibile, jucati-va cat mai mult, si iesiti la fotografiat nu doar atunci cand e soare puternic afara. O zi ploioasa va poate rasplati cu niste imagini interesante, la fel ca si o plimbare la ora apusului. Ca sa nu mai zic de zilele cu ceata, care sunt visul umed al fotografului.

Nu in ultimul rand, jucati-va cu setarile aparatului! Nu va multumiti cu masuratorile facute de aparat pentru expunerea pe care o considera el “corecta”. Scenele subexpuse pot avea un impact deosebit, la fel ca si cele usor supraexpuse. Cand faceti un cadru, incercati cat mai multe abordari. Chiar daca nu veti obtine exact ce doreati, veti invata, putin cate putin, sa lucrati cu lumina – iar pe termen lung asta e un castig enorm.

Unii spun ca nu exista lumina “buna” sau “rea” – decat atunci cand o pui intr-un context. Si poate nici atunci. Argumentul lor este ca putem gasi nenumarate fotografii extraordinare realizate in miezul zilei, in soare puternic (ceea ce am considera, in mod normal, lumina proasta). In orice caz, cheia este sa stii sa folosesti lumina in favoarea ta.

Asadar, inchei articolul cu o urare. La fel cum pescarii isi ureaza “fir intins”, fotografii au si ei urarea lor. Probabil ati auzit-o: “Sa aveti lumina buna!”.