Anul asta, toate ziarele si revistele au fost inundate cu articole de tipul “pe timp de criza, va invatam cum sa economisiti bani“. Articolul de azi intra si el cu un picior in aceeasi categorie, insa e vorba de mult mai mult decat o simpla economie de bani – veti economisi efort, timp si mai ales niste spatiu pretios in geanta voastra de fotograf.

Se da urmatoarea problema: ai un grandangular cu diametru de 77mm, un obiectiv “mediu” cu 58mm in capat si un teleobiectiv cu 52mm la filet. Practic, daca vrei sa lucrezi cu filtre pe toate trei obiectivele, ar trebui sa-ti cumperi cate 3 exemplare din fiecare, nu? 52mm, 58mm si 77mm. 3 polarizatoare, 3 filtre de gri neutru, 3 capace pentru balans de alb … deranj.

Ei bine, nu e nevoie. Iata ce-i de facut:

SFATUL 1: cumpara-ti doar un filtru – cu cel mai mare diametru

Da, ai auzit bine. Iti cumperi unul si il montezi pe toate obiectivele. Cum? E simplu. Pe piata exista niste chestii numite “inele de conversie”. Iata-le cum arata:

Un set de inele de conversie, care progreseaza in trepte foarte mici

…sau daca vreti, puteti sa “sariti” de la 52mm direct la 77mm!

Chestiile astea sunt atat de banale, incat ma mir ca nu se vorbeste despre ele pe toate drumurile. Majoritatea amicilor mei fotografi n-aveau idee de ele. Parc-ar fi vreun secret ancestral al calugarilor din Tibet sau ceva. In plus, nu se gasesc de cumparat foarte usor prin magazine! Suspiciunea mea e ca negustorilor le convine sa va faca sa cumparati o groaza de filtre scumpe mai degraba decat niste suruburi care costa sub 3 dolari bucata. O fi vreo conspiratie globala, ceva .

Revenind la dilema noastra de mai sus, iata solutia precisa. Iti cumperi filtrul de 77mm si doua inele convertoare: 52-58mm, 58-77mm. Si gata cu bataile de cap.

E drept ca unul dintre “dezavantaje” e ca aspectul va fi putin inestetic:

Obiectivul meu cu 52mm in capat, cu filtru de 77mm.

Dar cui ii pasa?! Cand esti singur cu cizmele pana la glezna in noroi si fotografiezi rasaritul in Apuseni, numai asta nu conteaza.

Asadar, nu va lasati trasi pe sfoara de capitalistii hulpavi. Viva la revolucion! Cumparati doar un filtru si insurubati-l cum vreti si pe ce vreti, cu adaptoare. In felul asta, puteti face economii de pana la cateva sute de euro! Si pana la urma, mai bine iti iei cel mai scump si cel mai bun polarizator, de exemplu, decat sa ai 3 bucati, mai ieftine.

SFATUL 2: Folositi filtrele patrate

Daca va pregatiti pentru o cariera de fotograf de peisaj, atunci oricum veti ajunge la un moment dat sa faceti cunostinta cu ele! Sistemul Cokin, sau Lee sunt doua dintre solutiile binecunoscute pentru filtrele patrate. Ce sunt ele? Practic, e vorba despre un suport de plastic care se prinde cu un filet de obiectivul foto. Suportul de plastic poate tine pana la 3 filtre. Dar sa privim ilustratia de mai jos ca sa intelegem:

Sistemul Cokin, desfacut in bucatele

De ce sunt ele practice? Pentru ca ti-ai cumparat o data filtrele si le poti pastra toata viata, indiferent de cate obiective schimbi! Singurul lucru care variaza este filetul adaptor care se prinde de montura de plastic. In cazul nostru, cu cele 3 obiective, lucrurile sunt extraordinar de simple: iti o montura de plastic si 3 filete. Sau doar un singur filet (cel mai mare), si-l adaptezi cu inelele despre care vorbeam mai devreme .

Sa va dau si cateva linkuri:

• Inca o poza cu anatomia sistemului Cokin
• Sectiunea de filtre patrate Cokin de la magazinul F64.ro

Sper ca v-a fost de folos, si ca nu ati citit articolul prea tarziu (adica dupa ce v-ati dat banii deja pe o groaza de filtre). Chiar si asa, puteti sa le vindeti si sa va mai recuperati din investitie . Oricum ar fi, iesiti in castig!

Dar haideti mai bine sa vedem ce face filtrul asta, ca sa ne lamurim de ce ideile de mai sus sunt adevarate. Polarizatorul poate:

• Inlatura reflexiile luminii de pe anumite suprafete (vitrine, geamuri, vopsea metalizata, luciul apei etc.)
• Poate face ca cerul sa aiba trasaturi mult mai pronuntate (contrast mai mare, conturul norilor mult mai bine definit etc.)
• Ca efect secundar, poate face culorile sa fie mai saturate
• Tot ca efect secundar, poate afecta contrastul imaginii

Din nou, toata vorbaria asta nu foloseste la nimic pana nu ne uitam la cateva exemple concrete. Am avut grija sa va fac cateva fotografii care sa va lamureasca. Iata ce spuneam despre luciul apei:

Treceti cu mouse-ul pe deasupra imaginii

Opa! Minune! Ce s-a intamplat? Pai pur si simplu am rotit de filtru, luciul apei a disparut, iar algele verzi de sub apa au devenit vizibile.

Iata, asadar, si de ce se spune ca efectul nu poate fi obtinut in postprocesare – Photoshop n-are saracul cum sa “ghiceasca” cum arata algele de sub apa (si ce alte vietati or mai fi pe acolo), atata timp cat tu de fapt nu le-ai fotografiat. Sper ca are sens ce-am spus…

Un mic sfat

Optati pentru moderatie – adica nu va lacomiti . Nu polarizati complet/excesiv toate scenele. Inelul polarizorului poate fi rotit de la 0 la 360 de grade. In functie de cum il asezati, obtineti grade diferite ale efectului. Sfatul meu ar fi sa nu exagerati, deci sa nu-l duceti pana la capat. Uneori, reflexiile arata bine in fotografie. Ochiul nostru le vede, si e bine sa le vada si in poze. Asadar, nu le “omorati” definitiv, doar reduceti-le la un nivel rezonabil.

Acelasi lucru e valabil si in cazul norilor. O polarizare completa poate face cerul atat de albastru, incat ai avea impresia ca e de pe alta planeta, de prin romanele lui Asimov.

Voilà, sper ca v-am lamurit cat de cat la ce foloseste jucaria asta. Va astept cu completari, daca aveti.

Asadar, ce sunt filtrele ND?

Sunt niste filtre care “intuneca imaginea” – reduc/limiteaza cantitatea de lumina care intra prin obiectiv, fara sa modifice cromatica – de aceea le zice “neutre”. Ele exista in mai multe variante: ND2, ND4, ND8, in functie de numarul de stop-uri cu care reduc cantitatea de lumina.

Ce sunt filtrele G-ND?

Le zice Graduated Neutral Density Filters, adica sunt in “degradé”, cum ar zice francezii. Tot cu ajutorul unei poze pot sa explic mai bine:

Vedeti ce are baiatu asta in mana? E un filtru patrat, care se monteaza cu ajutorul unor adaptoare (cum ar fi sistemul Cokin). Daca in imagine ai o parte care e foarte luminoasa si o parte care e foarte intunecata (de regula cer vs. pamant), te folosesti de smecheria asta, pe care o aliniezi si-o potrivesti frumos in functie de linia orizontului, incat sa-ti limiteze cantitatea de lumina doar intr-o anume zona a imaginii. In felul asta, fiecare bucata va fi expusa corect.

Ia uitati-va de jur imprejurul filtrului, in partea de sus:cerul e supraexpus (”ars”, cum s-ar zice, adica e o mare de pixeli albi). Dar ce se intampla cand lumina e filtrata frumos de jucaria aia? Este expusa corect, se vad norii cum trebuie. Tadaaa!

Bineinteles, o expunere a tuturor zonelor se poate obtine si prin alte metode, gen HDR sau exposure blending/fusion ca sa mentionez doar 3 dintre ele.

Daca vreti sa vedeti cum arata cateva modele + cateva poze demonstrative, vizitati linkul asta.

La ce-s bune jucariile astea?

Cele in “dégradé” sunt folosite pur si simplu pentru expunerea corecta a unei scene cu contrast mare intre zone.

Filtrele ND “uniforme” folosesc de regula la lungirea timpului de expunere. Adica daca ai mai putina lumina, esti nevoit sa expui mai mult. Ce inseamna asta? Ca poti sa obtii tot felul de efecte frumoase de “motion blur”, cum ar fi masini in miscare, sau cascade si valuri ale marii care seamana cu vata de zahar, ca in exemplele de mai jos.

Practic, sunt niste gadget-uri care va ajuta sa fiti mai creativi, sa va jucati in diferite feluri cu expunerea.

Alta utilitate a lor ar putea sa fie faptul ca puteti folosi o diafragma mai deschisa in situatii in care lumina excesiva nu va permite sa faceti asta. De exemplu, eram prin Bucuresti in cea mai senina zi de vara din cate am vazut vreodata, si am incercat sa fac o fotografie de portret. Insa aparatul nu ma lasa sa pun f/1.8 nici macar la ISO 200 – imi arata ca poza va fi supraexpusa! O reducere a cantitatii de lumina rezolva problema asta.

Va surade ideea? Mie da. De 4 dimineti incoace imi incep ziua coborand la parterul blocului ca sa verific cutia postala…pentru ca am comandat acum ceva vreme un ND8 de la Hoya, de la un vanzator din Hong Kong. 38 de euro am dat pe el, cu tot cu livrare – pentru cine vrea sa stie. Dar posta merge cum merge. Cand il primesc si apuc sa ma joc cu el, poate o sa postez cateva fotografii. UPDATE: a venit! Revin cu poze.

UPDATE 2: Iata o fotografie facuta de mine cu un filtru ND8 montat: