Filtrul de polarizare (fie el circular sau liniar) este de departe cel mai util filtru pe care vi-l puteti cumpara. Aproape toti fotografii va vor confirma – face toti banii! In majoritatea cazurilor, efectele pe care le puteti obtine cu ajutorul polarizantului nu pot fi reproduse sau simulate pe calculator (adica in faza de post-procesare).

Dar haideti mai bine sa vedem ce face filtrul asta, ca sa ne lamurim de ce ideile de mai sus sunt adevarate. Polarizatorul poate:

• Inlatura reflexiile luminii de pe anumite suprafete (vitrine, geamuri, vopsea metalizata, luciul apei etc.)
• Poate face ca cerul sa aiba trasaturi mult mai pronuntate (contrast mai mare, conturul norilor mult mai bine definit etc.)
• Ca efect secundar, poate face culorile sa fie mai saturate
• Tot ca efect secundar, poate afecta contrastul imaginii

Din nou, toata vorbaria asta nu foloseste la nimic pana nu ne uitam la cateva exemple concrete. Am avut grija sa va fac cateva fotografii care sa va lamureasca. Iata ce spuneam despre luciul apei:

Treceti cu mouse-ul pe deasupra imaginii

Opa! Minune! Ce s-a intamplat? Pai pur si simplu am rotit de filtru, luciul apei a disparut, iar algele verzi de sub apa au devenit vizibile.

Iata, asadar, si de ce se spune ca efectul nu poate fi obtinut in postprocesare – Photoshop n-are saracul cum sa “ghiceasca” cum arata algele de sub apa (si ce alte vietati or mai fi pe acolo), atata timp cat tu de fapt nu le-ai fotografiat. Sper ca are sens ce-am spus…

Un mic sfat

Optati pentru moderatie – adica nu va lacomiti . Nu polarizati complet/excesiv toate scenele. Inelul polarizorului poate fi rotit de la 0 la 360 de grade. In functie de cum il asezati, obtineti grade diferite ale efectului. Sfatul meu ar fi sa nu exagerati, deci sa nu-l duceti pana la capat. Uneori, reflexiile arata bine in fotografie. Ochiul nostru le vede, si e bine sa le vada si in poze. Asadar, nu le “omorati” definitiv, doar reduceti-le la un nivel rezonabil.

Acelasi lucru e valabil si in cazul norilor. O polarizare completa poate face cerul atat de albastru, incat ai avea impresia ca e de pe alta planeta, de prin romanele lui Asimov.

Voilà, sper ca v-am lamurit cat de cat la ce foloseste jucaria asta. Va astept cu completari, daca aveti.

Ca sa-mi fie explicatia mai usoara, va invit in prima instanta sa va uitati la imaginile de mai jos, care, bineinteles, fac cat 1000 de cuvinte:

Asadar, ce sunt filtrele ND?

Sunt niste filtre care “intuneca imaginea” – reduc/limiteaza cantitatea de lumina care intra prin obiectiv, fara sa modifice cromatica – de aceea le zice “neutre”. Ele exista in mai multe variante: ND2, ND4, ND8, in functie de numarul de stop-uri cu care reduc cantitatea de lumina.

Ce sunt filtrele G-ND?

Le zice Graduated Neutral Density Filters, adica sunt in “degradé”, cum ar zice francezii. Tot cu ajutorul unei poze pot sa explic mai bine:

Vedeti ce are baiatu asta in mana? E un filtru patrat, care se monteaza cu ajutorul unor adaptoare (cum ar fi sistemul Cokin). Daca in imagine ai o parte care e foarte luminoasa si o parte care e foarte intunecata (de regula cer vs. pamant), te folosesti de smecheria asta, pe care o aliniezi si-o potrivesti frumos in functie de linia orizontului, incat sa-ti limiteze cantitatea de lumina doar intr-o anume zona a imaginii. In felul asta, fiecare bucata va fi expusa corect.

Ia uitati-va de jur imprejurul filtrului, in partea de sus:cerul e supraexpus (”ars”, cum s-ar zice, adica e o mare de pixeli albi). Dar ce se intampla cand lumina e filtrata frumos de jucaria aia? Este expusa corect, se vad norii cum trebuie. Tadaaa!

Bineinteles, o expunere a tuturor zonelor se poate obtine si prin alte metode, gen HDR sau exposure blending/fusion ca sa mentionez doar 3 dintre ele.

Daca vreti sa vedeti cum arata cateva modele + cateva poze demonstrative, vizitati linkul asta.

La ce-s bune jucariile astea?

Cele in “dégradé” sunt folosite pur si simplu pentru expunerea corecta a unei scene cu contrast mare intre zone.

Filtrele ND “uniforme” folosesc de regula la lungirea timpului de expunere. Adica daca ai mai putina lumina, esti nevoit sa expui mai mult. Ce inseamna asta? Ca poti sa obtii tot felul de efecte frumoase de “motion blur”, cum ar fi masini in miscare, sau cascade si valuri ale marii care seamana cu vata de zahar, ca in exemplele de mai jos.

Practic, sunt niste gadget-uri care va ajuta sa fiti mai creativi, sa va jucati in diferite feluri cu expunerea.

Alta utilitate a lor ar putea sa fie faptul ca puteti folosi o diafragma mai deschisa in situatii in care lumina excesiva nu va permite sa faceti asta. De exemplu, eram prin Bucuresti in cea mai senina zi de vara din cate am vazut vreodata, si am incercat sa fac o fotografie de portret. Insa aparatul nu ma lasa sa pun f/1.8 nici macar la ISO 200 – imi arata ca poza va fi supraexpusa! O reducere a cantitatii de lumina rezolva problema asta.

Va surade ideea? Mie da. De 4 dimineti incoace imi incep ziua coborand la parterul blocului ca sa verific cutia postala…pentru ca am comandat acum ceva vreme un ND8 de la Hoya, de la un vanzator din Hong Kong. 38 de euro am dat pe el, cu tot cu livrare – pentru cine vrea sa stie. Dar posta merge cum merge. Cand il primesc si apuc sa ma joc cu el, poate o sa postez cateva fotografii. UPDATE: a venit! Revin cu poze.

UPDATE 2: Iata o fotografie facuta de mine cu un filtru ND8 montat: